Elfrin și puiul de sturz

Elfrin și puiul de sturz

de Shirley Barber

            Era cu o zi înainte de Festivalul Florilor din Ținutul Fermecat, și toate zânele și spiridușii erau pe câmpii și prin păduri culegând flori pentru a face coronișe și ghirlande.

            Netta îl luă pe frățiorul ei, Elfrin, cu ea în crângul înflorit pentru a culege crenguțe pentru un arc de flori. Acollo erau multe alte zâne tinere și elfi culegând ramuri albe și roz înflorite, dar Elfrin era singurul copilaș de acolo. El putea să meargă și să vorbească bibișor, dar încă nu zbura foarte bine, și deci, avea nevoie de somnul de după-amiază.

            Netta și Elfrin se alătură altor spiriduși pentru un picnic sub copaci. Mai târziu, pe la mijlocul amiezei, ea găsi o scobitură sub o ferigă umbroasă, făcu un cuib plăcut fin mușchi moale, și îl puse pe frățiorul ei acolo.

            ― Acum, dormi, micuțule, îi spuse ea, o să mă întorc să te iau când va fi ora pentru ceai.

            Elfrin își închise ochii ascultător, dar de îndată ce ea plecă, îi deschise. Se ridică din pătuț și îl părăsi bălăbănindu-se, dar nu ajunge prea departe, când auzi ceva piuind într-un tufiș bogat. Se uită în sus și văzu un pui de sturz pufos pe marginea unui cuib încercând să se avânte în primul zbor.

            Cum se uita el așa, puiul căzu din cuib și, bătând din apripi disperat, ateriză pe mușchiul moale din fața lui Elfrin.

            ― Păsărică prostuță, îl bombăni Elfrin, tu trebuia să dormi în pat.

            El ridică puiul, care era aproape la fel d mare ca el și, gâfâind și pufnind, îl cără în spinare până la cuibul lui de sub ferigă și îl băgă acolo înfofolindu-l.

            ― Acum, dormi, micuțule, spuse el hotărât, la fel cum îi spuse și lui ceva mai devreme Netta, și ieși tot bălăbănindu-se pentru a explora mai departe împrejurimile.

            Între timp, mama și tata puiului de sturz se înapoiară la cuibul lor aducând râme pentru a-și hrăni copilașul, dar descoperiră că acesta dispăruse! Ei începuseră să se agite, zburând încoace și încolo, ciripind puternic și îngrozindu-se că ceva rău s-ar fi putut întâmpla cu puiușorul lor. Când nu l-au găsit prin preajmă, ei au zburat printre copaci până când au ajuns la cea mai apropiată dintre zâne, care s-a întâmplat să fie Netta.

            Ei ciripiră spre ea foarte îngrijorați dar ea, fiind zână, putea să înțeleagă cea ce ei încercau să-i spună.

            ― Calmați-vă, le spuse zâna. Copilașul vostru nu poate fi departe. Am să vă ajut să-l găsiți.

            În timp ce toate acestea se întâmplau, Elfrin se întoarse la tufișul în care descoperise cuibul sturzului. l îl căută să vadă dacă mai erau și alți pui pufoși în el, și deoarece nu putea să zboare foarte bine, el urcă până în vârful tufișului, apoi de-a lungul unei crengi până când ajunse la cuib ca să se uite înăuntru.

            Cuibul era gol, dar era un cuib atât de moale, chiar ca pentru elfi, de fapt! Așa că Elfrin se gândi să-l încerce. Se înstală în el, simțindu-se puțin obosit, și fără să mai știe de el, căzu într-un somn adânc.

            În celălalt cuib, de sub ferigă, puiul de sturz își reveni din șocul căderii din cuibul său, se ridică și începu să ciripească tare după mama și tatăl lui. Nu trecu mult că Netta și sutrzii l-au auzit, și luându-se după piuiturile slae ajunseră la cuibul de mușchi umbrit de ferigă pe care Netta îl făcuseră mai devreme pentru frățiorul ei.

            ― Ei, iată-l pe copilașul vostru, dar unde este frățiorul meu? strigă Netta, acum ea fiind cea îngrijorată.

            În timp ce sturzii se agitau în jurul micuțului or, ea încerca să pună lucrurile cap la cap.

            ― „Mă întreb dacă nu cumva...? murmură în sinea ei, apoi zbură spre tufișul bogat unde îi spuseseră sturzii că își construiseră cuibul lor. Bineînțele că îl găsiră acolo pe frățiorul ei care dormea liniștit.

            ― Ce-a fost cu tine, Elfrin? râse Netta.

            Elfrin descise ocii săi mari și albaștri și căscară.

            ― Ora ceaiului? o întrebă el pe sora lui.

            ― Da, ora ceaiului, zâmbi ea. iar sturzii vor să le eliberezi cuibul pentru puiul lor, iar dacă nu vrei râme în loc de ceai, ca puiul de sturz, ai face mai bine să vii cu mine acasă!

Înainte de culcare – Povești pentru cei mici,

Editura Flamingo GD, București-2007.