Cerbul şi via
de Lev Tolstoi
Urmărit de
vânători, un cerb se ascunse într-o vie. După ce vânătorii trecură de el fără
să-l vadă, cerbul se apucă să rumege câteva foi de viţă.
Auzind foşnet
de frunze, vânătorii se gândiră: “N-o fi vreo sălbăticiune ascunsă după un
butuc?” Şi traseră într-acolo, rănindu-l pe cerb.
Şi îşi spuse
cerbul, în timp ce-şi dădea sufletul:
— Am fost pedepsit
după merit. Căci am vrut să mănânc frunzele, care cu puţin înainte mi-au salvat
viaţa.
Povestiri pentru copii,
Editura Tribuna, Craiova - 1992.
Editura Tribuna, Craiova - 1992.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu