Broaştele care vroiau un împărat

Broaştele care vroiau un împărat

de Lev Tolstoi

            Broaştele începuseră să se certe între le şi nu aveau pe nimeni care să le facă dreaptă judecată. Atunci se rugară celui de sus să le trimită un împărat. Se întâmplă, ca deasupra bălţii lor să se frângă un ram uscat şi să cadă în apă.

            — Iată şi împăratul! strigă broaştele şi se împrăştiară care încotro.

            Numai că ramul, căzând în noroiul bălţii, rămase înfipt acolo. Broaştele prinseră curaj, ba înotând, ba săltând se apropiară de el. Ramul nici nu mişca. Broaştele îşi ziseră atunci că prea e paşnic împăratul, că unul ca dânsul n-o să le facă lor dreaptă judecată şi iar se rugă cerului să le trimită un împărat. Se întâmplă ca tocmai atunci, un bâtlan care trecea în zbor pe deasupra bălţii, să coboare în ea. Broaştele se bucurară şi spuseră:

            — Iată şi împăratul adevărat. Acesta este viu şi va şti să ne facă dreaptă judecată.

            Abia când văzură că bâtlanul le prinde şi le devorează una după alta, broaştele regretară pe paşnicul împărat de mai înainte.

 

Povestiri pentru copii,

Editura Tribuna, Craiova - 1992.