Primăvara

Primăvara

Elena Stir

Pe o crenagă în lumină,

Ce se-avântă drept spre soare,

Primăvara călătoare

A sosit în crinolină.

A adus cu ea din zare,

Valuri albe, străvezii

Și le-a-ntins, fără să știi,

Prefăcându-le în floare.

Râd cireșii-nveseliți,

Chiar aici, sub ochii mei,

Căci de când sunt înfloriți,

Nimeni nu mai e ca ei!

Ceru-nalt, tăcut privește

Și nu-i pasă de nimic.

Sorele pe el urzește

Fire lungi de borangic!